Categorie: Autor:

Povestea vieţii lui Radu Beligan, demnă de un roman! „Un băiat plecat de la ţară care a luat masa cu Regina Angliei!”

Născut pe în 1918 în Filipeşti, judeţul Bacău, maestrul Radu Beligan s-a dovedit unul dintre cei mai prolifici actori de film, teatru şi televiziune din România.

„Eu m-am născut într-o familie modestă, cu patru copii. Tatăl meu, un actor cu mai puţin noroc decât mine, şi-a încheiat prematur viaţa teatrală în urma unui diferend avut cu Mihail Sadoveanu. Mama avea o voce frumoasă, era grecoaică, venea din ţara care a inventat teatrul. (…) Era casnică, ţinea din toate punctele de vedere casa singură, până şi hainele de pe noi erau croite şi cusute de ea. În plus, ştiind foarte bine limba franceză ne-a învăţat şi pe noi. Eu am fost favorizat pentru că şi-au dat seama că îmi place cartea. Părinţii mei au investit tot ce puteau, ca să ajung undeva departe.(…) Sunt un băiat plecat de la ţară. Mergeam cu vaca, cu picioarele goale. Imaginaţi-vă că băiatul acesta a luat masa cu Regina Angliei!”, povestea Radu Beligan într-un interviu.

A studiat Dreptul şi Filosofia, în perioada 1937-1938, folosind bursa oferită de facultate pentru a-şi plăti taxele la Conservator, dar şi Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, unde a avut-o profesoară pe Lucia Sturdza Bulandra.

Debutul pe scenă a fost în spectacolul ”Crimă şi pedeapsă”, după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul ”Regina Maria” (1937-1938), la ”Uranus” (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ”C.A. Rosetti”, la Teatrul ”Tudor Muşatescu”, la Majestic, la Savoy, la Teatrul ”Comedia”, la Municipal. La sfârşitul anilor ’40, a existat chiar şi Compania ”Radu Beligan”. La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.

Mai târziu, în 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru — ”Celebrul 702” de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele ”Şeful sectorului suflete” de Alexandru Mirodan (1963), ”Rinocerii” de Eugene Ionesco (1964), ”Capul de răţoi” de George Ciprian (1966), ”Opinia Publică” de Aurel Baranga (1967), ”Ucigaş fără simbrie” de Eugene Ionesco (1968)

”Dacă Dumnezeu ţi-a dat un dar eşti obligat să răspunzi acestui dar. Este profund condamnabil să laşi o vocaţie în paragină, să nu-i dai prilejul să se împlinească. Sau măcar să se verifice într-un fel. Sunt convins că în faţa instanţelor artistice şi ale conştiinţelor eşti condamnabil dacă deturnezi un talent din drumul lui sau dacă nu îi dai un prilej să se afirme într-un fel”, spunea maestrul.

Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti. De-a lungul carierei, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme. Toate acestea au venit însă cu un sacrificiu enorm:

”Eu am trăit pentru meseria mea şi asta mi-a afectat de multe ori viaţa personală. Copiii mei ar putea să îmi reproşeze că, de multe ori, n-am fost alături de ei pentru că eram prea mult absorbit de munca aceasta. Am pus întotdeauna teatrul pe primul plan. Nu am fost cel mai bun soţ şi nici cel mai bun tată din lume. Totuşi, cred că moştenirea spirituală pe care le-o las lor, şi publicului, mă spală de aceste păcate”, spune Radu Beligan, într-un interviu, referindu-se la viaţa pe care a închinat-o artei.

Sursă: www.libertatea.ro

Taguri: RADU BELIGAN