Pe 5 mai este sărbătorită Sfânta Muceniță Irina, mesagerul păcii. Sursa foto: doxologia.ro
Marți, 5 mai, credincioșii din întreaga țară săvârșesc pomenirea Sfintei Mari Mucenițe Irina din Maghedon, care, potrivit calendarului creștin ortodox, a trăit și a pătimit în secolul al IV-lea. Aceasta se numără printre cele douăsprezece sfinte fecioare mucenițe ce i-au apărut atât Sfântului Serafim din Sarov, cât și călugăriței Eupraxia la sărbătoarea Buna-Vestire din anul 1831.
Fiind singura fiică a lui Liciniu, rege în cetatea Maghedon, Irina s-a născut păgână, purtând la început numele Penelope. Când a împlinit şase ani, tatăl a zidit pentru ea, dincolo de cetate, un turn cu multe camere în care a fost închisă împreună cu 13 fecioare, o învăţătoare pe nume Caria şi cu Apelian, un bătrân înţelept.
Într-o noapte, îngerul lui Dumnezeu i-a apărut în vis spunându-i: „Penelope, de-acum nu te vei mai numi aşa, ci Irina („pace”) şi vei fi multora scăpare şi adăpostire şi prin tine se vor mântui multe suflete, iar numele tău va fi mare în toată lumea”.
Trecerea sa la creştinism l-a înfuriat, însă, la culme pe rege, care a dorit să o supună la diferite torturi. În cele din urmă, după nenumărate chinuri pe care le-a îndurat, prin darul primit de la Dumnezeu, Sfânta Irina a reușit să-și convertească tatăl.
Ulterior, regele Sedechia a îngropat-o până la gât într-o groapă umplută cu şerpi şi cu scorpioni, dar îngerul Domnului a păzit-o și a avut grijă ca sfânta să depășească aceste cumpene. Apoi a încercat să o taie în două cu fierăstrăul, dar fierăstrăul s-a frânt de trupul ei, ca şi cum acesta ar fi fost de marmură.
Acelaşi rege a legat-o de o roată de moară sub o moară de apă şi a dat drumul şuvoiului, nădăjduind că aşa fecioara muceniţă se va îneca. Dar apa nu a curs, ci a stat pe loc, iar fecioara a rămas vie şi nevătămată.
Ajunsă în cetatea lui Callinicus pentru predicarea Evangheliei, Irina a fost aruncată consecutiv în trei tauri din metal încins, dar a scăpat cu viață. Când a sosit în cetatea Mesembria, a fost omorâtă de regele Sapur, însă Dumnezeu a înviat-o. Regele şi mulţi din popor, văzând această minune, au început să creadă în Hristos şi s-au botezat.
În cele din urmă, Sfânta Muceniţă Irina s-a întins într-un sicriu şi i-a poruncit lui Apelian să-l închidă. După patru zile, când au deschis sicriul, au văzut că trupul Irinei nu mai era în el. Aşa a proslăvit-o Dumnezeu în veci pe Sfânta Mare Muceniţă Irina.
Trebuie spus că numele său provine din grecescul Ειρήνη (Eirene), numele zeiței păcii în mitologia greacă și are o semnificație aparte. Asta pentru că este derivat din substantivul „eire ne” care înseamnă „pace”. În mitologia greacă, „Eire ne” era una dintre cele trei fiice ale lui Zeus si ale lui Themis care ocroteau natura și păzeau locașurile cerești din Olimp.