Decizia BCE de a „arunca” în piaţă 1.100 de miliarde de euro va dezechilibra moneda europeană. Consecinţa va fi că leul va creşte faţă de euro, însă nu foarte mult, dar francul şi dolarul vor continua să se întărească, spun analiştii economici.
Printr-o infuzie în economia Zonei Euro în valoare de 1.100 de miliarde de euro, începând din luna martie 2015 până în toamna anului viitor, cumpărând obligaţiuni de stat sau private, BCE încearcă să stimuleze inflaţia şi creşterea economică. Este cea mai mare avalanşă de bani din istoria Europei, care va avea efecte puternice în piaţă.
Leul va avea automat de profitat. Concret, „va fi o depreciere a euro, numai că nimeni nu ştie cât de mare”, a declarat, pentru EVZ, Aurelian Dochia, membru în CA al BRD. Potrivit acestuia, impactul în România nu va fi foarte mare, întrucât „suntem foarte integraţi în economia europeană şi leul se mişcă în tandem cu euro”, susţine economistul.
Radu Crăciun, economist şef în cadrul Băncii Comerciale Române, menţionează câteva cauze care ar putea pune presiune pe creşterea leului, precum randamentele mai mari ale titlurilor de stat emise de România, comparativ cu cele din statele Zonei Euro sau posibilitatea ca obligaţiunile pe zece ani ale României să fie incluse în unul din indicii JP Morgan. Cât de mult ar putea creşte leul? Ei bine, nu foarte mult, în condiţiile în care BNR nu doreşte acest lucru. Potrivit economistului citat, am putea vedea cursul de schimb coborând la 4,45 lei/euro, faţă de 4,5 lei/euro, în prezent. Românii cu credite în moneda europeană ar avea de profitat.
Pericolul leului puternic
BNR nu este interesată ca moneda naţională să se aprecieze, deoarece nu vrea ca inflaţia să fie foarte scăzută, a mai declarat pentru EVZ economistul şef al BCR. Pe de altă parte, întărirea monedei locale ar conduce şi la scăderea competitivităţii exporturilor româneşti. Tocmai de aceea, deprecierea euro nu va fi foarte amplă. În plus, contează mult „viteza cu care se fac ajustările: dacă avem o perioadă de doi ani în care cursul se schimbă treptat sau dacă se trece brusc de la un nivel al cursului la altul. Cred că BNR are în vedere tocmai această viteză”, afirmă Aurelian Dochia.
Se scumpesc în continuare francii şi dolarii
„Cert este că euro va fi o monedă mai slabă faţă de monede terţe, precum francul sau dolarul”, susţine Radu Crăciun, de la BCR. Implicit, aceste monede vor continua să crească şi faţă de leu. De altfel, săptămâna trecută, francul elveţian a depăşit euro, ca valoare. Iar francul este văzut de investitori ca monedă de refugiu în perioade de criză, astfel încât acesta se apreciază fără nicio legătură cu fundamentele economiei Elveţiei, menţionează Aurelian Dochia. Şi Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, spune că „francul elveţian va continua, probabil, să rămână o monedă de refugiu deocamdată, în ciuda faptului că banca centrală a Elveţiei a fixat rata dobânzii pentru sumele deţinute de bănci în conturile ei la -0,75%”.
Importurile din Asia şi benzina se scumpesc
„Este foarte puţin probabil ca măsurile adoptate să aibă implicaţii pozitive semnificative asupra economiei reale”, susţine economistul Laurian Lungu. Acesta reaminteşte experienţele negative ale altor bănci centrale cu relaxarea cantitativă (FED sau Banca Angliei)”. În schimb, ca urmare a măsurii ce va fi promovată de BCE, leul şi euro vor continua să se deprecieze faţă de dolarul american. Din această cauză, mărfurile importate din statele asiatice, precum electronice, îmbrăcăminte şi încălţăminte, se vor scumpi. La fel s-ar putea întâmpla şi cu preţul carburanţilor, în ciuda ieftinirii barilului de petrol, deoarece preţul ţiţeiului se calculează în dolari.
sursa: evz.ro