Completurile de 3 judecători sunt legal constituite! Aceasta este decizia celor de la Curtea Constituțională, una care arată că nu există absolut deloc un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa modului în care au fost constituite aceste echipe.
Vă readucem aminte că un astfel de complet l-a condamnat pe Liviu Dragnea la trei ani și jumătate de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Cu doar câteva zile înainte să-și afle sentința, fostul lider PSD spunea că judecătorii care urmează să se pronunţe în dosarul său sunt supuşi unor presiuni inimaginabile
„Presiunile sunt inimaginabile pe marginea acestui proces. (…) Dacă judecătorii din complet vor rezista la presiuni, nu poate să fie decât achitare, pentru că sunt complet nevinovat. Nu există absolut nicio probă care să mă incrimineze”, a afirmat Dragnea.
Liviu Dragnea a mai spus că primul complet, care l-a condamnat în prima instanţă, „nu există în mod oficial”.
„Am vorbit cu avocaţii: primul complet care m-a condamnat nu există oficial. Orice complet trebuie să aibă în spate o hotărâre a Colegiului de conducere, care se publică în Monitorul Oficial.
Aia nu există, adică a plecat o doamnă judecătoare din complet, a venit un domn judecător care, sigur, a şi susţinut condamnarea, nu a fost numit aleatoriu, nici nu există o hotărâre în care să apară acest nume”, a afirmat Dragnea.
De remarcat că sesizările împotriva modului de constituire a completurilor de trei judecători de la Înalta Curte au fost depuse la Curtea Constituțională de către Teodor Meleșcanu și Renate Weber în noiembrie anul trecut.
Aceștia au reclamat faptul că judecătorii din completurile de apel de 3 judecători nu au fost trași la sorți. Mai mult, cei doi și-au întemeiat contestația pe o decizie anterioară a Curții Constituționale în privința completurilor de cinci judecători, potrivit căreia acestea trebuiau trase la sorți.
Cu toate acestea, Înalta Curte a respins criticile. În punctul de vedere transmis CCR, instanța supremă a precizat că nu se află în conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului