Ce nu trebuie să faci sub nicio formă pe 10 februarie, când e Cruce Roșie în calendarul Ortodox
Pe 10 februarie, când e Cruce Roșie în calendarul Ortodox, este Sfântul Haralambie, care este o sărbătoare cu Cruce Neagră, dar pentru că pică într-o duminică sunt mai multe lucruri care sunt interzise conform credinței ortodoxe. În tradiția populară sunt câteva lucruri care nu se fac sub nicio formă în data de 10 februarie. Cele mai multe dintre acestea sunt valabile pentru orice mare sărbătoare cu Cruce Roșie. Sunt însă și altele care țin de tradiția populară și oamenii încă le respectă cu sființenie, mai ales la țară.
„Sfantul Haralambie a fost episcop in Cetatea Magneziei, din Asia Mica, Turcia de astazi, in vremea imparatului Septimu Sever (193-211). Cand Sfantul Haralambie a implinit varsta de 113 ani a fost supus la diverse chinuri pentru ca nu a lepadat credinta in Hristos. Potrivit traditiei, in timpul torturilor, mainile guvernatorului Lucian s-au lipit de trupul sfantului si au ramas acolo pana cand mucenicul a facut rugaciune. In fata acestei minuni, cei care il torturau s-au convertit la crestinism.”, conform calendarului creștin ortodox.
Sfântul Haralambie este foarte important pentru orodocși. Conform tradiției în această zi, pentru că este duminică, sărbătoarea cu Cruce Neagră primește Cruce Roșie și este foarte importantă pentru credincioși. În tradiția populară se spune că sfântul Haralambie este făcător de minuni, apără de boli, dar mai ales de ciumă. Acesta este prăznuit pe 10 februarie și se fac pomeni pentru faptele sale.
Tradiția spune că de Sfântul Haralambie, credincioșii pot cere preotului să facă aghiazmă la biserică. Aceasta este bine să fie apoi băută pentru ca cel care are probleme să aibă parte de sănătate pentru tot restul anului. Aghiazma făcută de Sfântul Haralambie la biserică este bună și pentru a se stropi în gospodărie. Se stropesc vitele și pomii pentru ca acestea să dea rod și să nu se abată bolile asupra lor. Pe 10 februarie, de Sfântul Haralambie, la biserică oamenii fac colivă și colaci, pentru ca preotul să le sfințească. Colacii și coliva se dau de pomană sau la oamenii bolnavi pentru a-i vindeca. Se fac turte pentru împărțit, dar și pomeni, mai ales pentru cei care au avut o moarte grea.
Tradiția spune că dacă plouă în această zi, timp de 40 de zile vremea o să fie ploioasă. Credincioșii din anumite zone ale țării fac un colac pe care îl rup și în aruncă în cele patru puncte cardinale. În anumite zone, femeile aleargă dezbrăcate în jurul casei, de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. Se spune că așa vor ține duhurile şi spiritele rele departe.