Situația cumulului pensiilor de urmaș cu venituri din activități dependente ori independente este diferit, iar acesta depinde de situația beneficiarului pensiei. La activități care nu presupun un raport de muncă, nu există limitări.
Însă, în cazul veniturilor lunare din salarii, cumulul este câteodată permis până la un anumit punct. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii prevede la capitolul pensiilor de urmaș, în ce condiții pot fi calculate.
Când se vorbește despre pensii precum cele de urmaș a soțului supraviețuitor acordată în momentul când decesul soțului a avut loc în urma unui accident de muncă sau boală profesională;
adică cea acordată pe o perioadă de șase luni de la data decesului și cea acordată soțului care se îngrijește de unul sau mai mulți copii de până la șapte ani, se pot aduna cu veniturile din salarii, dacă acestea nu trec de 35% din câștigul mediu brut.
Câștigul salarial mediu brut este stabilit anual prin legea bugetului de stat. Cumulul până la limita de 35% din salariu mediu brut este permis și în cazul veniturilor provenite din activități în funcții elective.
Excepție de la regulă fac consilierii locali ori județeni sau din numirea în cadrul autorității executive, legislative, judecătorești, pe durata mandatului.
Acest lucru este valabil și pentru pensia de urmaș a soțului care trăiește și se încadrează în gradul I sau II de invaliditate.
Pensia de urmaș a copilului încadrat în gradul III de invaliditate se poate aduna cu asemenea venituri atât timp cât nu trece de jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
Însă, comparativ cu veniturile independente, este permis cumulul pensiilor de urmaș cu acestea, fără să mai există limitări complete ori parțiale.
Mai clar, dreptul la pensie nu se poate suspenda, dacă beneficiarul pensiei de urmaș mai obține bani ca persoană fizică autoritară (PFA) ori drepturi de proprietate intelectuală, cum ar fi: din chirii, activități agricole.