Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Domnului la 40 de zile după Înviere, în Joia din cea de-a patra săptămână după Paște. Anul acesta, catolicii sărbătoresc Înălțarea pe data de 10 mai, iar creștin ortodocșii pe data de 19 mai! Pentru toți cei care au crezut în misiunea Lui de Mesia, Iisus Hristos li s-a arătat muritorilor, după Învierea Sa. A fost văzut în diferite locuri și ipostaze, mai cu seamă de către ucenicii Săi. Se pare prima apariție a Sa a fost observată de către Maria Magdalena, care nu a fost crezută de apostoli, atuncând a povestit întâmplarea, însă aceștia s-au convins când L-au văzut pe Iisus cu ochii lor.
Pentru creștinii catolici, se încheie ritualul pascal, joi, pe 10 mai. De-acum, formula de salut „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat! sunt înlocuite, în ziua de Înălțare, cu „Hristos s-a înălțat!” și „Adevărat s-a înălțat!”. Deși nu la fel de bogate în obiceiuri ca la credincioșii ortotocși, sărbătorile catolice au mare încărcătură spirituală. Totuși catolicii din România au adaptat ritualurile, în funcție de regiune. Așa se face că au loc acum o serie de tradiții legate de comemorarea celor stinși din viață, care includ primenirea mormintelor, dar și pomeni drept ofrande. Este ultima zi în care se mai vopsesc ouă roșii, în acest an. În unele zone ale țării, se înseamnă vitele și mieii, se urcă bovinele la pășunile montane, se sfințesc flori de leac și plante alungătoare de rele.
Sărbătoarea Înălțării Domnului sau cum mai este denumită în popor Ispasul, se sărbătorește la 40 de zile după Paște și la 10 înainte de Rusalii, în joia din cea de-a șasea săptămână de după Înviere. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Ispas, un cuvânt de provenienţă latină -Spasiteli, care în traducere înseamnă Mântuitorul. Legenda spune că Ispas a fost un martor ocular la Înălțarea Domnului, alături de Apostoli. Era un om bun și vesel, de aceea la praznicul Înălțării Domnului este bine ca oamenii să-i urmeze exemplul. Asta înseamnă că oamenii ar trebui să fie veseli, buni, să evite supărările și să nu-și facă necazuri unul altuia.
Înălțarea este ultima zi în care se vopsesc și se împart ouă roșii. Ouăle se vopsesc chiar în ziua Înălțării. Este ultima zi din an în care se vopsesc și se împart ouă roșii. Creștinii le duc și le sfințesc la biserică. Ulterior, la sfârșitul slujbei, ouăle roșii se împart săracilor, într-un pachet unde credincioșii pun mai multe alimente, preparate specifice praznicului. De Înălțare, credincioșii împart pâine caldă, dar și alte mâncăruri tradiționale acestei zile
În ziua de Înălțare, credincioșii fac pomeni pentru morţi. Ei împart mai ales pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde și rachiu. Credincioșii care au rude decedate dau de pomană săracilor, pentru sufletele rudelor decedate. Cerurile sunt deschise în ziua de Înălâare, iar sufletele morților, careu au venit în ziua de Paști în casele unde au trăit, se întorc din nou în Rai. Alimentele împărțite de credincioși reprezintă merindele pe care le iau cu ei morții, în călătoria de întoarcere în ceruri.
De Înălțare, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. Totodată, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. În această zi se sfinţesc plantele de leac, adică leuşteanul, paltinul, sau alunul. Mulți cred că cine moare de Ispas ajunge în Rai.