Conform calendarului ortodox, marți, 20 noiembrie, îl serbăm pe Preacuviosul și de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Grigorie Decapolitul. Sfântul era din Isauria, a fost născut și crescut într-una din cele zece cetățicetăți pe nume Irinopol. Este fecior al lui Serghei și al Mariei, părinți care l-au dat la carte de la vârsta de 8 ani. Tot aceștia doreau să-i aleagă destinul, obligându-l să se însoare, el înaintând în vârstă. De altfel, în urma luptei sale cu părinții, a fugit de acasă numai pentru a nu se însura.
Așa, Grigorie a alergat prin lume, a trecut prin multe, a umblat din loc în loc și a ajuns la Roma. Mai apoi, a ajuns în Asia și la Bizanț cu dorința de a se mărturisi pentru sfintele icoane, el trăind într-o vreme în care lupta pentru longevitatea lor în lume. De acolo, s-a dus la muntele Olimpului. Însă, decizia sa de a ajunge acolo nu a fost înțeleaptă, acesta îmbolnăvindu-se de idropică. Se pare că oamenii care îl cunoșteau, îl depistau numai după glas, schimbându-se extrem de tare din cauza bolii.
Mai apoi, s-a pogorât din munte și s-a reîntors la Bizanț. Acolo, l-a găsit pe Simeon mărturisitorul și purtătorul de Dumnezeu întemnițat pentru sfintele icoane. Sfântul l-a rugat să spună rugăciuni în numele său, iar totul s-a săvârșit cu pace. În final, moaștele Sfântului Grigorie se află întregi la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea; o mănăstire făcută din temelie de răposatul ban Barbu Craiovescu.