Calendar ortodox 28 ianuarie. Este prăznuit Sfântul Efrem Sirul

Daniel Scripcaru   
în Stiri de ultima ora
27/01/2020, 16:33
Calendar ortodox 28 ianuarie. Este prăznuit Sfântul Efrem Sirul
Calendarul ortodox îl prznuiește pe 28 ianuarie pe Sfântul Efrem Sirul

Calendarul ortodox prăznuiește pe data de 28 ianuarie pe preacuviosul nostru părinte Efrem Sirul. Acesta s-a născut în Orient, în îndepărtata cetate Nisibe (Mesopotamia) prin anul 306. Încă din fragedă tinereţe a fost alungat din casa părintească de către tatăl său – preot păgân – din cauză că iubea Religia Creştină.

Calendarul ortodox îl prznuiește pe 28 ianuarie pe Sfântul Efrem Sirul

Efrem Sirul a fost primit de Sfântul Episcop Iacob care îl învaţă să iubească virtuţile şi să se dedice neîncetat meditării asupra cuvântului lui Dumnezeu. Învăţătura Sfintei Scripturi aprinse în el o flacără care îl făcu să dispreţuiască bunurile şi grijile acestei lumi pentru a-şi înalta sufletul către bucuria bunurilor cereşti.

Credinţa şi încrederea sa în Dumnezeu, de neclintit precum muntele Sionului, l-au făcut să adopte un mod de viaţă nemaipomenit. Avea o curăţenie a trupului şi a sufletului care depăşea limitele naturii umane şi care îl făcea să ţină sub stăpânire toate mişcările sufletului său, nelăsând nici un gând urât să se iţească în mintea sa.

Sfântul plângea non-stop

La sfârşitul vieţii sale recunoştea că nu a vorbit niciodată de rău pe nimeni şi nici nu a lăsat să scape din gura lui o singură vorbă fără noimă.

Luptându-se ziua cu foamea şi noaptea cu somnul, învăluindu-şi faptele precum şi vorbele în sfânta smerenie a lui Hristos, primi de la Dumnezeu harul căinţei şi al lacrimilor neîncetate, într-o asemenea măsură încât el ocupă în Corul Sfinţilor locul ales de „dascăl al căinţei”.

Plângea fără încetare pentru păcatele sale sau ale oamenilor, şi uneori, când se lăsa purtat de contemplarea minunăţiilor pe care Dumnezeu le-a făcut pentru noi, plânsul său se preschimba în lacrimi de bucurie. Ca un cerc misterios, în care nu ne putem da seama unde e începutul nici sfârşitul, gemetele năşteau în el lacrimile ; lacrimile, năşteau rugăciunea ; rugăciunea năştea propovăduirea, care era întreruptă de noi tânguiri. Citind încântătoarele sale discursuri despre căinţă sau descrierile atât de realiste ale Judecăţii de Apoi, chiar şi inimile cele mai împietrite nu pot să nu se înmoaie. Pentru multe generaţii şi până în ziua de azi, lecturile din Sfântul Efrem au făcut să curgă multe lacrimi, deschizând păcătoşilor calea pocăinţei şi a creştinării.

După ce a organizat ajutoarele în cetate în vremea foametei din 372, Sfântul Efrem îşi încredinţă sufletul lui Dumnezeu, în 373, înconjurat de un mare număr de călugări şi asceţi ieşiţi din mănăstirile lor, din pustiul lor, din peştera lor, pentru a lua parte la ultimele clipe ale sale. Le lasă un testament emoţionant, plin de smerenie şi de căinţă, în care cere stăruitor tuturor celor care îl iubesc să nu îl cinstească prin ceremonii funerare măreţe, ci să îi depună trupul în groapa străinilor, dăruindu-i, drept flori şi miresme, ajutorul rugăciunilor lor.

Te-ar mai putea interesa și:
Închide ×