Conform calendarului ortodox, pe data de 26 decembrie, o pomenim pe Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu
Conform calendarului ortodox, pe data de 26 decembrie, o pomenim pe Preasfânta Stăpână Născătoare de Dumnezeu. După ce Irod a dat porunca să fie tăiați toți pruncii din Betleem, îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif spunând: ”Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt”.
Și aceasta a fugit în Egipt cu Pruncul și cu Iosif din cauza unor lucruri: întâi ca să se împlinească ceea ce a zis proorocul: ”Din Egipt am chemat pe Fiul Meu” și să închidă gura ereticilor. Dacă Maica Domnului nu ar fi fugit cu Pruncul în schimb, ar fi fost prins Pruncul și ucis, atunci s-ar fi împiedicat mântuirea oamenilor.
Iar dacă ar fi rămas în Palestina și n-ar fi fost ucis de Irod, ar fi scăpat tocmai ca să poată împlini mântuirea oamenilor, atunci ar fi socotit că a purtat o nălucă de trup și nu trup adevărat. Astfel, ereticii fără de Dumnezeu ar fi îndrăznit să zică: ”Dacă ar fi purtat trup, ar fi fost ucis de sabie, dar dacă n-a fost ucis, înseamnă că nălucire este nașterea Lui”. Pentru toate acestea a fugit în Egipt, ca să sfărâme idolii de acolo și să mântuiască toată lumea în vremea mântuitoarei Răstigniri și învieri.
Tot astăzi îl pomenim și pe Părintele nostru Eftimie Mărturisitorul, episcopul Sardelor. Acesta, cel între sfinți Părintele nostru, a trăit pe vremea împăraților Constantin și Irina. Mai întâi a strălucit o stea în viața călugărească, ulterior a fost făcut arhiereu. La Sinodul al doilea de la Niceea a zdrobit cu putere pe eretici. Din acel moment și până la pătimirea sa ca mărturisito a fost ascultat și iubit de oameni. Mai târziu, vârsta de 29 de ani, fericitul nu și-a mai văzut mitropolia. Când s-au schimbat împărații și a venit pe tronul roman Leon, cel cu nume de fiară, sfântul a fost chemat din surghiun.