Calendar ortodox. Pe 16 februarie este pomenit cuviosul părinte Flavian
În calendarul ortodox, pe data de 16 februarie este pomenit cuviosul părinte Flavian, care timp de 60 de ani a locuit într-o chilie, fără să fie văzut de cineva. Părintele primea hrana printr-o crăpătură făcută în chilia sa și a primit de la Dumnezeu darul minunilor și al tămăduirilor. Pentru toată ostenelea sa, a primit viața veșnică.
Tot în această zi mai sunt pomeniți sfinţii mucenici Pamfil, Valent, Pavel, Seleuc, Porfiriu, Iulian, Teodul, Ilie, Ieremia, Isaia, Samuil şi Daniil. De asemenea, mai este pomenit sfântului cuvios şi mucenic Romano cel din Carpenisia și sfinții mucenici din Martiropole, dar și preacuviosul Maruta, cel ce a făcut cetatea pe numele mucenicilor.
Conform sinaxarului calendarului ortodox, „Acest cuvios părinte al nostru Flavian, ducându-se pe vârful unui munte şi făcându-şi o chilioară, s-a închis într-însa. Şi a petrecut acolo şaizeci de ani, fără să vorbească cu cineva şi fără să fie văzut de cineva; şi plecându-şi cugetul în inima sa, gândea la Dumnezeu şi de la El lua toată mângâierea, după proorocia ce zice: ‘Dasfătează-te în Domnul, şi-ţi va da ţie cererile inimii tale’. Printr-o deschizătură mică într-unul din pereţii chiliei sale scotea afară mâna şi primea hrana ce i se aducea; însă ca să nu fie văzut de cei din afară, locul pe unde scotea mâna afară era săpat ca un arc de cerc. Hrana lui era legumele muiate, pe care le mânca o dată pe săptămână. În asemenea chip vieţuind fericitul, toţi cei şaizeci de ani nu şi-a schimbat nicidecum hrana, nici această înaltă petrecere a sa. Prin aceasta s-a îmbogăţit de la Dumnezeu cu darul minunilor şi al tămăduirilor. Astfel petrecându-şi viaţa sa fericitul, a schimbat această vremelnică viaţă plină de osteneli cu viaţa veşnică şi fericită, întru care acum se veseleşte.”
Cuviosul Maruta a fost episcop, trimis de împăratul Teodosie sol către împăratul perșilor, unde s-a arătat bun și vrednic. A izbăvit-o pe fiica împăratului, care era chinuită de un duh viclean. A cerut moaștele sfinților care suferiseră mucenicia în Persia, a zidit o cetate în numele lor, a așezat moaștele în ea, iar el a murit în ziua în care se făcea pomenirea sfințirii cetății.
Pe 16 februarie mai sunt pomeniți sfinţii mucenici Pamfil, Valent, Pavel, Seleuc, Porfiriu, Iulian, Teodul, Ilie, Ieremia, Isaia, Samuil şi Daniil. Potrivit sinaxarului calendarului ortodox, „Aceşti măreţi mucenici, în anul al şaselea al prigoanei lui Diocleţian împotriva creştinilor, au fost aduşi la mucenicie, din multe cetăţi şi din felurite chipuri de viaţă, de meşteşuguri şi de dregătorii, uniţi fiind însă numai prin credinţa lui Hristos. Şi fuseseră prinşi în acest chip: vrând să treacă prin porţile Cezareei şi întrebându-i păzitorii care erau la porţi, cine sunt şi din ce loc vin, ei au răspuns că sunt creştini, şi că patria lor este Ierusalimul cel de sus. Drept aceia au fost prinşi şi duşi înaintea ighemonului cu toţii: Ilie, Ieremia, Isaia, Samuil şi Daniil; după multe chinuri au primit condamnarea la moarte prin sabie. O dată cu ei au fost tăiaţi şi Pamfil, Seleuc, Valent şi Pavel; iar Porfiriu cerând trupul lui Pamfil, stăpânul său, a fost prins şi băgat în foc; asemenea şi Iulian, îmbrăţişând trupurile sfinţilor şi sărutându-le, a fost băgat şi el în foc; iar Teodul, fiind răstignit pe un lemn, şi-a săvârşit în acest chip mucenicia sa.”