Evenimente
1463: Pedeapsa cu moartea împotriva poetului François Villon este modificată în exil timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon este necunoscută.
1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Ţării Româneşti. Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească.
1066: Regele Eduard Confesorul al Angliei moare fără moştenitori, ceea ce a dus o criză de succesiune, care va duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.
1393: S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti 1386-1418), şi sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război şi pace cu vecinii săi şi să încheie tratate de prietenie cu ei şi să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi.
1463: Pedeapsa cu moartea împotriva poetului François Villon este modificată în exil timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon este necunoscută.
1477: Bătălia de la Nancy: Carol Temerarul este ucis şi Burgundia devine parte a Franţei.
1499: Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor.
1500: Ducele Ludovico Sforza cucereşte Milano.
1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Ţării Româneşti. Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească.
1805: Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părţi din moşii de toate servituţile feudale şi transformarea ei în proprietate absolută a boierului – Aşezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
1819: Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Ţării Româneşti, ca şi dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman şi ai Amiralităţii otomane urmau a fi ocupate, prin rotaţie, de 4 familii fanariote.
1828: S-au deschis, la Iaşi, cursurile „Şcolii de româneşte şi latineşte”, la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
1859: Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluţia de la 1848 şi la lupta pentru Unirea Principatelor.
1896: Într-o cafenea din oraşul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecţie cinematografică din Egipt şi de pe continentul african.
1919: Crearea Partidului Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Naţional–Socialist German – partidul nazist.
1924: Walter P. Chrysler lansează pe piaţă primul său automobil – „Chrysler Six”.
1933: A început construirea podului Golden Gate din oraşul San Francisco.
1934: S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului şi guvernarea prin decrete-legi.
1944: London Daily Mail a devenit primul ziar care are ediţii pe cele două maluri ale Atlanticului.
1956: Elvis Presley înregistrează „Heartbreak Hotel”.
1957: Preşedintele american Eisenhower cere aprobarea Congresului pentru acţiunile de ajutorare a statelor din Orientul Mijlociu ameninţate de agresiunea comunistă – „Doctrina Eisenhower”.
1961: Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter.
1968: Alexander Dubček a venit la putere în Cehoslovacia şi a demarat o perioadă de liberalizare politică denumită Primăvara de la Praga.
1990: Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
2000: Iugoslavia depune un memoriu la „Curtea Internaţională de Justiţie” împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forţa împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei: 24 martie 1999; plângerile împotriva Spaniei şi SUA au fost anulate ca urmare a deciziei CIJ din 2 iunie 1999.
2005: Eris, cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar, a fost descoperită de o echipă americană folosind imagini luate la 21 octombrie 2003 la Observatorul Palomar.
Naşteri
1425: Henric al IV-lea al Castiliei (d. 1474)
1594: Shah Jahan, al 5-lea împărat mogul al Indiei (d. 1666)
1793: Antoinette Murat, bunica paternă a regelui Carol I al României (d. 1847)
1846: Rudolf Eucken, filozof german, laureat al Premiului Nobel (d. 1926)
1855: King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit (d. 1932)
1858: Sándor Adorján, scriitor, jurnalist şi traducător maghiar (d. ?)
Rudolf Eucken, filozof german, laureat Nobel
Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane
Emil Gîrleanu, poet, scriitor român
Umberto Eco, scriitor italian
1863: Konstantin Stanislavski, regizor şi teoretician rus al teatrului (d. 1938)
1874: Joseph Erlanger, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 1965)
1876: Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963) (d. 1967)
1878: Emil Gîrleanu, poet, scriitor român (d. 1914)
1896: George Calboreanu, actor român (d. 1986)
1898: Prinţesa Eudoxia a Bulgariei, fiica regelui Ferdinand I al Bulgariei (d. 1985)
1900: Yves Tanguy, pictor francez suprarealist (d. 1955)
1909: Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria (d. 1991)
1920: Arturo Benedetti Michelangeli, pianist italian (d. 1995)
1921: Friedrich Dürrenmatt, dramaturg şi prozator elveţian (d. 1990)
1921: Prinţul Jean, fost Mare Duce al Luxemburgului în perioada 1964-2000
1931: Alfred Brendel, pianist austriac
1932: Umberto Eco, scriitor italian (d. 2016)
1937: Robert Duvall, actor american
1932: Raisa Gorbaciov, soţia fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov (d. 1999)
1938: Juan Carlos I, rege al Spaniei
1944: Nifon Mihăiţă, episcop al Sloboziei şi Călăraşilor
1946: Diane Keaton, actriţă americană
1950: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român (d. 1991)
1967: Adrian Cioroianu, istoric, politician român
1969: Marilyn Manson (Brian Warner), solist rock
1973: Irinel Ioan Stativă, politician român
1975: Bradley Cooper, actor american
5 ianuarie 2014 moare Eusébio, fotbalist portughez
Decese
1066: Eduard Confesorul, rege al Angliei
1430: Philippa a Angliei, regină consort a Danemarcei, Suediei şi Norvegiei (n. 1394)
1465: Charles d’Orléans, Duce de Orléans, poet francez (n. 1394)
1477: Carol Temerarul, Duce de Burgundia (n. 1433)
1589: Caterina de Medici, regină a Franţei (n. 1519)
Carol Temerarul, Duce de Burgundia
Caterina de Medici, regină a Franţei
Max Born, fizician german, laureat Nobel
Eusébio, fotbalist portughez
1762: Împărăteasa Elisabeta a Rusiei (n. 1709)
1796: Samuel Huntington, jurist, politician american (n. 1731)
1806: Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach (n. 1736)
1827: Frederick, Duce de York, fiu al regelui George al III-lea (n. 1763)
1901: Karl Alexander, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach (n. 1818)
1922: Ernest Shackleton, explorator anglo-irlandez (n. 1874)
1929: Nicolae Nicolaevici Romanov, Mare Duce al Rusiei (n. 1856)
1933: Calvin Coolidge, al 30-lea preşedinte al Statelor Unite (n. 1872)
1970: Max Born, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1882)
1997: Prinţul Bertil, Duce de Halland, fiu al regelui Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei (n. 1912)
2009: Mircea Stănescu, politician român, fiul jurnalistului Sorin Roşca Stănescu (n. 1969)
2010: Toni Tecuceanu, actor român (n. 1972)
2014: Eusébio, fotbalist portughez (n. 1942)
2015: Jean-Pierre Beltoise, pilot francez de Formula 1 (n. 1937)
2016: Pierre Boulez, compozitor şi dirijor francez (n. 1925)