Categorie: Autor:

Anul 2018, fără vară? Acest fenomen a mai avut loc in 1816!

După aceste episoade în care iarna îşi face de cap, deşi afară au dat deja primii muguri, ni se pare că vara călduroasă e mult mai departe decât ne arată calendarul. În 1816, s-a înregistrat un record absolut, astfel că în Europa a fost atât de frig în plină vară calendaristică încât nordul continentului a fost acoperit permanent cu zăpadă.

Anul fără vară a fost rezultatul erupţiei Muntelui Tambora din Indonezia, de pe 10 aprilie 1815. Aceea a fost cea mai mare erupţie în 1.630 de ani şi a putut fi auzită pe o rază de 2.600 de kilometri. Erupţia a fost atât de puternică încât a spulberat o treime din munte şi a trimis în atmosferă 145 de kilometri cubi de piatră, cenuş şi gaze toxice.

În vara lui 1816, recoltele au fost distruse de zăpadă, iar unele râuri au îngheţat. Recoltele distruse şi transportul limitat au însemnat că oamenii au avut acces cu greu la hrană. În Irlanda s-a instalat foametea. În Germania au crescut preţurile la mâncare. În multe oraşe europene s-au desfăşurat greve. Din cauza stratului de cenuşă din atmosferă, în Ungaria zăpada a fost maro, iar în Italia roşie. În China, sezonul musonului a fost dezechilibrat şi au avut loc multe inundaţii.

Analistul militar Sebastian Sarbu a vorbit despre acest fenomen in cadrul unei emisiuni de televiziune.
 
Incalzirea globala si experimentele nucleare vor avea consecinte dramatice
”Eruptia unui vulcan nu se poate compara nici macar cu un seism major. Eruptia vulcanului antreneaza o serie de cutremure care are la baza miscarea placilor tectonice. Incalzirea globala si experimentele nucleare fac ca aceasta coincidenta sa fie mai dramatica. Au loc foarte multe seisme de suprafata, cum vedem in ultima vreme in Japonia, iar acestea nu pot si puse decat pe seama unor experimente nucleare. Eruptia vulcanului va cauza un nor de sulf care va duce la disparitia verii (…) Sulful are un efect de racire, un efect distructiv si duce la aceasta anomalie tehnica, la racire considerabila atmosferei. Din acest punct de vedere se asteapta ca lunile de schimbare de anotimp sa reprezinte niste momente critice sau favorabile in ceea ce priveste posibilitatea unei eruptii.” , a declarat specialistul in fenomene climatologice