Credincioșii din lumea întreagă îl sărbătoresc în fiecare an pe 7 ianuarie pe Sfântul Ioan Botezătorul cel care l-a botezat pe Domnul Isus Hristos în râul Iordan. Românii păstrează cu sfințenie în această zi câteva tradiții și obiceiuri pentru a le merge bine tot anul.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut ca și Sfântul Ion este așteptat de creștinii ortodocși care-și serbează ziua onomastică pe 7 ianuarie. Peste 1 milion și jumătate de români care poartă numele de Ioana, Ion, Ionela, Ionuț sau Nelu au mâine, pe 7 ianuarie, motiv de sărbătoare.
Pe lângă sărbătorirea celor care-i poartă numele Sfântului Ion, credincioșii mai păstrează câteva tradiții și obiceiuri printre care se numără următoarele:
- Sărbătoarea de Sfântul Ion se mai cunoște în popor și ”Sânt-Ion” ceea ce înseamnă că sărbătorile de iarnă deschise la Sfântul Nicolae se încheie
- ”Udatul Ionilor” înseamnă că se udă un brad frumos împodobit, dar și persoanele care poartă numele Sfântului pentru a fi purificați
- Sfântul Ioan Botezătorul este considerat protectorul pruncilor. Credincioșii care țin această sărbătoare speră să aibă copii sănătoși, fără probleme medicale grave
- În dimineața zilei de Sfântul Ion credincioșii stropesc casa cu agheasmă nouă pentru a se feri de boli în timpul anului
- Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”
- În unele zonele de la țară se pregătește „masa moașei”, adică se organizează o masă, iar femeile care au născut cu ajutorul ei sunt invitate
- O tradiție populară spună că după Sfântul Ion gerul începe să se mai înmoaie și temperaturile cresc ușor
- Această sărbătoare este dedicată veseliei și bucuriei, iar persoanele care sunt triste de Sfântul Ion vor fi triste tot anul
- Persoanele care serbează această zi se roagă ca gospodăriile să fie ferite de animale sălbatice, foc și boli
- În anumite zone din România există un obicei numit ”Iordănitul femeilor”, adică nevestele se adună la o gazdă și încing o petrecere până dimineața spunând că se ”iordănesc”
- Tinerii care iau de la preot de Bobotează Agheasmă Mare și stropesc oamenii care le ies în cale este un alt obicei din țara noastră. Persoanele ”iordănite” îi răsplătesc pe tineri cu bani, iar tinerii îi cheltuie seara la un chef
- În Bucovina persoanele care poartă numele Sfântului Ion pun la poartă brazi împodobiți și organizează petreceri
- În zona Transilvaniei persoanele sărbătorite sunt plimbate prin sat și duse la un râu unde sunt purificate
- În această zi gospodinele nu taie nimic cu cuțitul și toate alimentele se rup cu mâna
- Nu se spală, nu se coase și nu se dă cu mătura pentru că asta ar deranja liniștea morților.
Cine este Sfântul Ioan Botezătorul cinstit pe 7 ianuarie
Vechiul Testament ne învață că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut într-o familie credincioasă. Tatăl lui Ioan era preotul Zaharia, în timp ce mama sa, Elisabeta era rudă chiar cu Fecioara Maria, mama lui Isus Hristos.
Ioan a fost cel care a botezat oamenii în Iordan pregătindu-i astfel pentru adevăratul botez, cel în Duh. Ioan a început să predici înaintea lui Hrisos fiind cel care L-a botezat pe acesta. De asemenea, Sfântul Ioan erau un orator foarte bun și avea mulți ucenici de partea sa.
Ioan Botezătorul a trăit într-o peșteră fiind îmbrăcat numai într-o haină aspră din păr de cămilă. Ioan purta haina încinsă cu o curea de piele. Totodată, acest sfânt se hrănea cu locuste (un soi de arbore care nu mai există) și miere sălbatică fiind smerit în fața lui Dumnezeu.
Împăratul Irod l-a prins și l-a condamnat la moarte prin tăierea capului. Evanghelia ne spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan pentru că acesta îl mustra mereu că are o relație nelegitimă cu Irodiada, soția fratelui său. Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezatorului ca răsplată.