Categorie: Autor:

15 septembrie, semnificaţii istorice. Steaua şi Dinamo ofereau o seară magică

Evenimente. 2005: Seara de vis a fotbalului românesc: Steaua Bucureşti învinge cu 3-0 pe Valerenga, în deplasare. Dinamo Bucureşti învinge cu 5-1 pe Everton Liverpool, acasă. Rapid Bucureşti face 1-1 cu Feyenoord, care în retur a fost un avantaj pentru echipa românească.

1831: În New Jersey, a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume încă în funcţiune. Click pe meci în aplicaţia de mai jos pentru detaliile complete: echipe de start, comentariul live, statistici, clasament în timp real! Click pe GRUPA G pentru a vedea rezultatele din celelalte jocuri din grupele Europa League! Click pe MECIURILE ZILEI pentru a vedea toate jocurile de azi.

1944: Începe Bătălia de la Peleliu între Statele Unite şi Japonia pe teatrul Pacific al celui de-al Doilea Război Mondial, terminată la sfârşitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru puşcaşii marini”.[1]

1949: Konrad Adenauer devine primul cancelar federal al Germaniei.
1353: Împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg şi regele Ungariei Ludovic I încheie acordul de succesiune pentru tronul Ungariei.
1486: Din ordinul lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlau.
1521: Domnitorul Ţării Româneşti Neagoe Basarab moare şi este urmat de fiul său, Teodosie.
1538: Instaurarea dominaţiei otomane asupra Moldovei. Ştefan Lăcustă a fost numit domn de către sultan. Va domni până în 1540.
1644: Este ales ca suveran pontif Inocenţiu al X-lea (Giambattista Pamfili).
1697: Electorul Frederic August I de Saxonia este încoronat ca rege al Poloniei sub numele de August al II-lea al Poloniei.
1774: A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Ţara Românească (1774-1782); a reaorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică” .
1806: Armatele franceze predau Bavariei oraşul liber imperial Nürnberg.
1812: Trupele ruse, în retragere, incendiază oraşul Moscova în faţa armatei lui Napoleon.
1821: Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua şi Costa Rica îşi declară independenţa faţă de Spania.
1830: Este inaugurată în Anglia linia de cale ferată Liverpool-Manchester, prima cale ferată din lume.
1831: În New Jersey, a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume încă în funcţiune şi la 15 septembrie
1835: În timpul celei de-a doua călătorii pe HMS Beagle, Charles Darwin a ajuns în insulele Galápagos.
1890: Debutează amplele lucrări de regularizare a cursului Dunării la Porţile de Fier.
1894: Primul Război Chino-Japonez: Japonia învinge China în Bătălia de la Pyongyang.
1905: 100.000 de oameni au demonstrat la Budapesta pentru introducerea votului universal. În Ungaria, doar un milion din 20 de milioane de cetăţeni aveau drept de vot.
1916: Primul Război Mondial: Tancurile sunt folosite pentru prima dată în bătălie[2] – Bătălia de pe Somme, 49 de tancuri britanice.
1924: România: Începe Răscoala de la Tatarbunar.
1935: Liderul nazist Adolf Hitler anunţă noi legi rasiale la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg. Aceste legi privau evreii de a fi titularii unor funcţii publice, căsătoriile între evrei şi non-evrei sunt interzise. Svastica este utilizată, în loc de steagul negru-roşu-auriu, ca drapel naţional al Imperiului German.
1944: Începe Bătălia de la Peleliu între Statele Unite şi Japonia pe teatrul Pacific al celui de-al Doilea Război Mondial, terminată la sfârşitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru puşcaşii marini”.[1]
1946: Abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Bulgare. Gheorghe Dimitrov a fost ales preşedinte al Consiliului de Miniştri.
1949: Konrad Adenauer devine primul cancelar federal al Germaniei.
1959: La Braşov se încheie procesul scriitorilor germani. Cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel şi Harald Siegmund sunt condamnaţi pentru „infracţiunea de instigare împotriva ordinii sociale şi agitaţie” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor şi anularea drepturilor civile.
1959: Nikita Hruşciov devine primul lider sovietic care vizitează Statele Unite. Se întâlneşte cu preşedintele american Dwight D. Eisenhower.
1973: Carl XVI Gustaf devine rege a Suediei.
1982: Liderul OEP Yasser Arafat are o audienţă privată cu Papa Ioan Paul al II-lea.
2000: În Sydney, Australia, se deschide cea de-a XXVII a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară.
2008: Formaţia britanică de rock Queen cu Paul Rodgers solist scoate primul său album de studio, The Cosmos Rocks.
2013: La Bucureşti a 15-a zi consecutivă de proteste; 10.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege.[3] Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe oraşe mari ale României şi în diaspora.

15 septembrie 1890 se naşte Agatha Christie, scriitoare britanică

Naşteri

1533: Ecaterina de Austria, regină a Poloniei (d. 1572)
1613: François de La Rochefoucauld, autor francez (d. 1680)
1666: Sofia Dorothea de Celle, soţia regelui George I al Marii Britanii (d. 1726)
1736: Jean Sylvain Bailly, astronom francez (d. 1793)
1789: James Fenimore Cooper, scriitor american (d. 1851)
1800: Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin (d. 1842)
1828: Aleksandr Butlerov, chimist rus (d. 1886)
1834: Heinrich von Treitschke, istoric, publicist politic şi deputat german (d. 1896)
1857: William Howard Taft, politician american, al 27-lea preşedinte al Statelor Unite (d. 1930)

François de La Rochefoucauld, autor francez

James Fenimore Cooper, scriitor american

Agatha Christie, scriitoare britanică
1867: Petr Bezruč, poet ceh (d. 1958)
1885: Arturo Onofri, poet italian (d. 1928)
1890: Agatha Christie, scriitoare britanică (d. 1976)
1894: Jean Renoir, regizor francez de film (d. 1979)
1895: Magda Lupescu, a treia soţie a regelui Carol al II-lea al României (d. 1977)
1901: Elie Carafoli, inginer constructor de avioane român (d. 1983)
1904: Umberto al II-lea al Italiei (d. 1983)
1911: Emil Botta, actor şi poet român (d. 1977)
1914: Adolfo Bioy Casares, scriitor argentinian (d. 1999)
1920: Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist român, membru de onoare al Academiei Române (1993)
1927: Fărâmiţă Lambru, lăutar român (d. 1974)
1929: Murray Gell-Mann, fizician american, laureat Nobel
1941: Viktor Zubkov, politician rus, al 37-lea prim-ministru al Rusiei
1945: Hans-Gert Pöttering, politician german, al 23-lea preşedinte al Parlamentului European

Regele Umberto al II-lea al Italiei

Letizia, Prinţesă de Asturia

Prinţul Henry de Wales
1946: Tommy Lee Jones, actor american
1947: Adrian Ivaniţchi, interpret român de muzică folk
1955: Tiberiu-Ovidiu Muşetescu, politician român (d. 2009)
1963: Jean-Pierre Papin, fotbalist francez
1972: Letizia, Prinţesă de Asturia, soţia moştenitorului tronului Spaniei
1976: Alexandru Tomescu, violonist român
1976: Jonathan Liebesman, regizor sud-african de film
1979: Ovidiu Raeţchi, politician român
1984: Prinţul Henry de Wales, al doilea fiu al Prinţului Charles de Wales

Decese

668: Constans al II-lea, împărat bizantin (n. 630)
1231: Ludovic I de Bavaria (n. 1173)
1521: Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521)
1701: Edme Boursault, poet francez, prieten al lui Molière (n. 1638)
1885: Jumbo, elefant african (n. 1861)
1864: John Hanning Speke, explorator britanic al Africii de Est (n. 1827)
1922: Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog român (n. 1851)
1926: Rudolf Eucken, filozof german, laureat al Premiului Nobel (n. 1846)
1945: Anton von Webern, compozitor şi dirijor austriac (n. 1883)

Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti

Jumbo, elefant african

Richard Wright, muzician britanic (Pink Floyd)
1973: Regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei (n. 1882)
1995: Pavel Alaszu, pictor şi grafician român (n. 1942)
1998: Núnez Antonio Jiménez, geograf şi speolog cubanez, membru de onoare (1965) al Academiei Române (n. 1923)
2001: Jaroslav Drobny, jucător ceh de tenis (n. 1921)
2008: Richard Wright, muzician britanic (Pink Floyd) (n. 1943)
2009: Nicu Constantin, actor român de teatru şi film (n. 1939)
2012: Pierre Mondy, actor şi regizor francez (n. 1925)
2014: Nicolae Romanov, Prinţ al Rusiei (n. 1922)